Arta populara

Arta populară

Tot am mai vorbit despre arta populară, arta tradiţională, despre meşteri populari. Dar precum spunea avocatul Farfuridi în inegalabilă piesa ,,O scrisoare pierdută” a lui Caragiale tot aşa spun  şi eu: ,,Să vedem însă mai-nainte… să ne dăm seama bine de ce va să zică”… meşter popular şi implicit arta populară.

Noţiunea de meşter popular implică ideea de meşter, de om creator pus în slujba artei şi al frumosului. Indiferent de natura lor, meşteşugurile sunt o sinteză a spiritului practic cu arta în care omul a căutat, din cele mai vechi timpuri, tot felul de procedee şi tehnici prin care să realizeze  bunuri de cultură materială şi spirituală, satisfăcându-şi astfel atât nevoile de trai cât şi aspiraţia spre frumos.

Arta populară tradiţională  îşi are rădăcinile  într-un trecut îndepărtat şi tumultos al unui spaţiu aflat mereu la intersecţia marilor civilizaţii istorice: greacă, romană, bizantină, orientală şi occidentală. Elemente ale acestor civilizaţii au fost absorbite de locuitorii acestor locuri, toate acestea dând naştere unei viziuni originale care se regăseşte în spiritul cel mai profund, tocmai în artă, meşteşugurile şi arta populară.Tot ce ţine de tradiţiile populare reprezintă, cu adevărat, spiritul specific al locului, identitatea spiritului neamului.

Meşterul popular fiind obligat să-şi creeze singur arta sa prin mijloace rudimentare, pot spune chiar empirice, obiecte ce au fost confecţionate pentru a-i uşura şi de ce nu a-i înfrumuseţa viaţa simplă în care-ţi desfăşura activitatea de zi cu zi. De aceea meşterul popular a învăţat la început din greşelile lui apoi, mergând la iarmaroace sau lucrând mai mult pentru obşte a devenit priceput în tot ceea ce făcea. Astfel a învăţat că un copac se doboară numai iarna în lunile februarie – martie şi neapărat când e lună nouă. Poate mulţi dintre ei nici nu ştiau de ce în lunile mai sus amintite si de ce taman când e lună nouă? Tot aşa lutul trebuie ţinut la dospit, în aer liber. Sau fierarul care depozita materia bruta în aer liber, în bătaia soarelui, a ploii şi a gerului. Avea el oare habar că în felul acesta se ordonau moleculele făcând fierul mai bun pentru unelte? Dar meşterul popular folosea doar uneltele care-i erau la îndemână şi cu care era obişnuit din tată-n fiu. Şi astfel se obţineau lucruri finite care rezistau, mai există încă şi ne încântă ochii în muzee. Dar fiecare zonă îşi are modul ei propriu de lucru şi modul deosebit de ornamentare.

Sau de ce simbolurile de pe ouăle încondeiate trebuie făcute intr-un fel anume. Am întâlnit mai demult o bătrână care la cei 75 de ani ai săi, încă încondeia destul de frumos ouă în modele cu adevărat tradiţionale vechi de când lumea. La întrebarea: de ce încondeiază aşa ouăle a răspuns simplu. ,,Aşa am învăţat de la mama.”

Fiind obligat să-şi confecţioneze, până la un moment dat, singur, aproape toate obiectele necesare vieţii în cadrul economiei gospodăriei închise, poporul român şi-a exprimat dragostea de frumos prin ornamentarea nesfârşitei varietăţi de unelte şi obiecte de uz, pe care le confecţiona şi le folosea. În felul acesta, arta populară românească cuprinde totalitatea manifestărilor artistice concretizate, în formă, ornament, culoare, care îmbracă obiecte etnografice legate de muncă, viaţa socială, obiceiurile poporului. În toate genurile sale de manifestare, arta populară românească păstrează, în toate regiunile ţării, un fond comun unitar, pecetea specificului etnic reflectat în stilul artistic propriu poporului român. Prin existenţa insă a unor numeroase regiuni şi zone etnografice, constituite de-a lungul secolelor datorită unor diferite condiţii de dezvoltare istorică, arta populară românească se manifestă sub forma unei mari varietăţi, în cadrul unităţii stilistice specific etnice.

Tot ce ştiu este că arta populară românească trebuie să dăinuie dar şi să prospere.

Toate cele bune!

Reclame

Un gând despre „Arta populara

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s