Valentine’s day sau Dragobete?

Ce e mai frumos în viaţă sau cum îi stă mai bine românului decât sărbătorind?

Veţi spune că românul mai şi munceşte. Da, corect. Nu că ar munci corect. Sau poate că da, depinde de funcţie şi de salarizare. O vorbă din bătrâni spune: Peştele de la cap se-mpute şi de la coadă se curăţă.

Ei dar gata cu politica lucrului. Deci, românii sărbătoresc. Ce? Orice. Chiar dacă nu ştiu cum şi în ce fel trebuie respectată o sărbătoare. Mulţi nici nu au habar ce sărbătoresc. Că e religioasă sau ba, prilej de sărbătoare. În special dacă e ,,Made în USA”. Sau poate fi din orice ţară, continent sau limbă de pe pământ, ,,străină” să fie.

Acum ceva timp a fost sărbătorită ziua de ,,Valentine’s Day”. Toată lumea sau aproape, la ţol festiv, fetele (unele) machiate strident cu uşor iz de libertinaj, băieţii foarte pofticioşi priveau formele acoperite cu nişte bluziţe şi fustiţe ce mai mult dezveleau decât să acopere, te pofteau la ,,a clăti” privirea de ar fi scos din minţi până şi un eunuc. Săracul de el, mai bine că nu a fost pe acolo. Unde se întâmplă asta? Undeva în România. Dacă citiţi aceste rânduri şi priviţi în jur, puteţi vedea această scenă chiar la voi în oraş. Şi pe canalele de televiziune sau ziare. Unele. Dar să ne întoarcem la oile noastre. A venit şi ziua de Dragobete. Am aşteptat să văd aceleaşi ţinute poate ceva mai puţin provocatoare. Eroare! Ţinută de înmormântare, parcă veniseră toţi la priveghi. Căutam cu ochii lumânarea, sicriul şi defunctul. Degeaba. Degeaba este sărbătoarea iubirii. Românul sărbătoreşte Dragobetele cu lumânări şi ciocli. De ce? Păi simplu. Sau cum am mai spus ceva mai devreme. E românească. Asta îmi aduce aminte de junul ce plecase la studii în Franţa. După ceva vreme se reîntoarce în ţară la casa părintească. Acum fiindu-i ruşine cu obârşia şi cu părinţii lui care au muncit cum au putut să-l ţină la şcoală prin cele străinătăţi. L-a văzut pe tatăl său greblând. Cu multă nonşalanţă şi-a întrebat părintele ce unealtă e aia din mâna lui. Tatăl nu i-a răspuns. Că poate îşi va aduce aminte feciorul de nume. Feciorul din ignoranţă a călcat pe dinţii greblei lăsată dinadins pe jos de tată iar când coada l-a lovit în plină fata a rostit cu năduf: Fir-ai să fii de greblă!. Aşa şi cu sărbătorile noastre tradiţionale. Sunt româneşti, deci nu sunt bune.

Stam şi mă întrebam de ce noi primim cu braţele deschise ce e din import. Explicaţia am primit-o de la o domnişoară pe care am întrebat-o: Ce înseamnă pentru voi Dragobetele?  A deschis de câteva ori gura de mă gândeam că îi mai trebuie branhii, şi apoi într-un scremet (s-a gândit că dă bine) a răspuns: ,,E o zi ca oricare alta! Dacă eşti ,,single”. Dacă eşti cu cineva e ziua când primeşti cadouri. Prefer pe Sf. Valentin că e în ,,trend” şi bineînţeles e mai la modă decât Dragobetele”. Sau am primit un răspuns mai simplu. ,,Dragobete, ce-i aia?” Însă cel mai interesant răspuns a fost: ,,Dragobetele e o sărbătoare din import adusă la noi în ţară de curând. E adusă de tinerii care tot ies şi vin în ţară. Eu nu am auzit până acum câţiva ani de Dragobete”, a răspuns de data asta un adult.

Asta m-a dus cu gândul la Charles Darwin şi la teoria evoluţionistă. Cum că omul este urmaşul maimuţei şi maimuţa, ştiţi şi voi, imită orice vede. Şi-i place să facă ceea ce face.

Şi pe bună dreptate. Ne place să copiem şi să imităm ,, după ureche” fără să ne pese de ce e în jurul nostru. Şi sunt multe lucruri frumoase şi bune de văzut şi de trăit. Dar nu sunt de import. Ce păcat că ne-am născut în România şi nu în străinătate. Că atunci sigur sărbătoream şi Dragobetele. Sau alte sărbători de care noi ca popor ştim despre ele. Dar nu prea. Am auzit pe 15 august de adormirea Maicii Domnului, expresia dintre doi tovarăşi de carte de altfel cititori fideli: ,,Băi, azi e sărbătoare. Hai să bem!” La întrebarea dacă ştie că de adormirea Maicii Domnului nu se fac petreceri şi că abia pe 8 septembrie este adevăratul prilej de bucurie au răspuns scurt: ,,Bine, hai să bem!” Şi s-au ţinut de cuvânt.

Mă întreb de ce noi ca popor (din fericire nu toţi sunt aşa) punem căruţa în faţa boilor? De ce nu realizăm că avem multe tradiţii frumoase cu care putem uimi lumea. Dar dacă tot face ce vede, de ce oare nu se documentează pentru a şti ce şi de ce face? Câţi dintre voi ştiţi că sărbătoarea Sf. Valentin derivă din ,,Lupercalia” o sărbătoare păgână în care numele tuturor fetelor necăsătorite erau scrise pe un bileţel şi introduse într-o urnă. Apoi bărbaţii necăsătoriţi, trăgeau un bilet după care luau fata pentru o zi, două, o săptămână sau o lună. Bineînţeles că nu era luată să fie pusă la icoană. De fapt nici nu aveau icoane. Dar aveau paturi în casă. Şi apoi scena se repeta şi anul următor şi tot aşa.

Cert şi sigur este că noi uităm de tradiţiile noastre vechi şi scumpe şi cumpărăm sărbători ieftine de import. Trist este şi faptul că noi, adulţii, nu ne îngrijim să învăţăm generaţia tânără despre ele ci din contră îi îndobitocim de mici. Închipuiţi-vă că acum se serbează ,,Valentine’s Day” în şcoli şi la grădiniţe. Poate în viitor vor distribui şi prezervative. Preventiv.

Dar din fericire mai sunt persoane şi instituţii care ştiu şi ştiu bine ce este o sărbătoare şi cum şi de ce este respectată. Sigur şi la voi în oraş. Numai că sunt mai greu de aflat. Oricum cei care chiar doresc să afle tot află. O vorbă din bătrâni spune: Nu vedem pădurea din cauza copacilor…

Dar gata cu cârcotelile şi vă urez tuturor o sărbătoare de Dragobete cât mai frumoasă şi să vă bucuraţi de cel de lângă voi.

Dan Horgan

Am postat două linkuri pentru aceste două controversate sărbători:

http://www.monitoruldevaslui.ro/2014/02/sfantul-valentin-ziua-indragostitilor.html

 http://www.monitoruldevaslui.ro/2014/02/dragobete-sarbatoarea-iubirii.html

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s